Magda Vasiliu a anunţat că băieţelul ei, Vlad, în vârstă de opt ani, a fost diagnosticat cu cancer în urmă cu trei luni, iar în prezent este tratat în Italia. Deşi nu a dorit să vorbească public despre această perioadă dificilă, vedeta Prima TV s-a văzut nevoită să tragă un semnal de alarmă după ce a realizat că este neputincioasă în faţa birocraţiei crunte din România, ceea ce îi îngreunează lupta contra cronometru de a salva viaţa propriului copil. „Nu am vrut să-l expun pe Vlad, nu vreau compătimire şi nici milă! Nu am nevoie! Am nevoie doar ca cineva cu putere de decizie să schimbe nişte legi restrictive, făcute parcă la mişto, interpretabile şi care nu-l ajută pe cetăţeanul idiot ca mine, care cotizează zeci de ani degeaba!“, a explicat Magda pe pagina personală de Facebook. Realizatoarea de televiziune a povestit că în Italia internarea copilului nu a fost condiţionată de niciun act. În România însă, situaţia este cu totul alta. Magda Vasiliu se află în imposibilitatea de a beneficia de concediul pentru îngrijirea micuţului, pentru că legislaţia română o obligă să se prezinte personal la medicul de familie, să aducă, tot personal, un aviz al direcţiei sanitare, dar şi un aviz al unui oncolog din România, deşi copilul este tratat în Italia, iar medicii de acolo i-au emis deja o serie de documente oficiale. „Când italienii îi fac copilului meu analize din trei în trei zile pentru a se asigura că e totul OK, România, ţara mea, îmi cere acte peste acte, avize şi documente traduse, legalizate, etc...Există un teanc de hârtii de la spitalul din Roma care atestă diagnosticul cumplit, toate parafate de somităţi în oncologie pediatrică. Statul român, conform unor legi de rahat, vrea aviz de la un oncolog din România!“, a scris Magda Vasiliu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Redăm integral mesajul colegei noastre: „20 de ani în care am cotizat zdravăn la sistemul de asigurări de sănătate. 20 de ani ]n care am avut concediu medical o singură dată, cinci zile, pentru că mi-am rupt piciorul. În rest, analize făcute la particular, plătite, şi o singură naştere. Atât. Azi mă văd în situaţia incredibilă de a găsi o soluţie pentru a beneficia de concediu medical pentru îngrijirea copilului. Vlad, băieţelul meu, a fost diagnosticat cu cancer acum trei luni. De atunci sunt cu el la tratament în Italia, o ţară care l-a primit instant. Internarea de urgenţă a copilului meu nu a fost condiţionată de niciun act!! Vlad a fost internat, diagnosticat şi a început chimioterapia fără să am iniţial niciun document. Abia apoi m-au întrebat de cardul european. Le-am spus că nu-l am, dar îl voi avea şi i-am rugat să nu oprească investigaţiile. Funcţionarul de la ghişeu mi-a răspuns simplu: «Doamnă, copilul e tratat oricum. Nu condiţionăm tratamentul de chestiuni birocratice! Staţi liniştită!» Şi am stat liniştită, gândindu-mă că şi în ţara mea există soluţii decente pentru astfel de situaţii în care nu doresc nimănui să se afle...Dar a venit momentul în care am solicitat un concediu medical pentru că nu am altfel cum să-mi însoţesc copilul la analize, nu mă pot interna cu el din trei în trei săptămâni, nu-l pot îngriji după chimio, când suferinţa lui este cumplită...Medicul meu de familie, căruia nu i-am cerut niciodată nici măcar o adeverinţă, a ridicat din umeri - legea noastră zice că trebuie să vin personal la cabinet. Deci, nu mă poate ajuta... Aflu apoi că e nevoie de un aviz al direcţiei sanitare din Bucureşti, unde ar trebui să mă prezint tot personal... Deci, nu se poate... Legea noastră este făcută de nişte cretini, pentru nişte idioţi ca mine, care speră în dreptate, înţelegere şi bun simt! Când italienii îi fac copilului meu analize din trei în trei zile pentru a se asigura că e totul OK, România, ţara mea, îmi cere acte peste acte, avize şi documente traduse, legalizate, etc...Există un teanc de hârtii de la spitalul din Roma care atestă diagnosticul cumplit, toate parafate de somităţi în oncologie pediatrică. Statul român, conform unor legi de rahat, vrea aviz de la un oncolog din România! Adică un aviz formal, fără valoare medicală, pentru că acel oncolog evident nu va vedea copilul...N-are cum! Pentru că nu sunt cretină să-l port prin aeroporturi, avion şi cabinete medicale când starea lui e una la limită!
Nu am vrut să-l expun pe Vlad, nu vreau compătimire şi nici milă! Nu am nevoie! Am nevoie doar ca cineva cu putere de decizie să schimbe nişte legi restrictive, făcute parcă la mişto, interpretabile şi care nu-l ajută pe cetăţeanul idiot ca mine, care cotizează zeci de ani degeaba! Pentru că sunt sigură că la fel ca mine au păţit o mulţime de alţi părinţi, care în momentul în care pleacă să-şi salveze copilul, nu se gândesc la birocraţie, legi şi chichiţe administrative care oricum n-aduc nimic bun.“
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu