După dispariţia prematură a Mariei de Mangop, la 19 decembrie 1477, Maria Voichiţa a devenit Doamna Moldovei, cel mai probabil în vara anului 1478, astfel unindu-se ramura Drăculeştilor a dinastiei Basarabilor cu ramura Bogdăneştilor a dinastiei Muşatinilor. Fiul lor Bogdan şi nepot al lui Radu cel Frumos, născut la 16 iunie 1479 (cf. Constantin Rezachevici), a devenit domn după moartea ilustrului său părinte, survenită la 2 iulie 1504. Alături de acesta Doamna i-a mai dăruit "două fiice frumoase" (Cronicile slavo-române), Ana, rămasă necăsătorită (†1499, Mănăstirea Bistriţa), şi Maria Chiajna, căsătorită cu nobilul polonez Wiesnowiecki (†18 mart. 1518, Mănăstirea Putna).
Influenţa asupra soţului a fost destul de importantă, dovadă faptul că, după 1487, cei doi au iniţiat construirea mai multor biserici în stilul Putnei, Milişăuţii, Pătrăuţii, Voroneţul, Sf. Ilie din Suceava, Bălineştii, Dorohoiul – unde se află şi un superb portret al Mariei Voichiţa, (în stilul Primăverii lui Botticelli). Cea de la Pătrăuţi, construită în 1487, a fost dăruită iubitei sale soţii la împlinirea vârstei de 30 de ani. În tabloul votiv, domnul, zugrăvit cu un chip rotund şi luminos, încadrat de plete blonde, ţinând în mâini macheta bisericii pe care o prezintă ca pe o ofrandă lui Iisus Hristos, prin intermediul lui Constantin cel Mare, stă alături de soţia sa, de Bogdan şi de cele două domniţe. Maria Voichiţa apare şi în celelalte tablouri votive alături de soţul său, urmată de copii şi câteodată de nepot, viitorul Ştefăniţă Vodă. Doamna a murit, conform spuselor lui Grigore Ureche: „Vă leato 7019 fevruarie, miercuri în săptămâna albă”. A fost înmormântată cu mare cinste de fiul său la Putna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu