Astfel, începând de la orele 8:00 în capela Cimitirului Bellu, va fi oficiată Sfânta Liturghie de către un sobor de preoţi care slujesc în cimitirele din Bucureşti, condus de Preacucernicul Părinte Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor din cimitire din Arhiepiscopia Bucureștilor.
De la orele 10:00 va fi săvârşită slujba Parastasului la mormântul poetului de către un sobor de preoţi din care vor face parte Preacucernicul Preot Costinel Ailioaei, consilier eparhial în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preacucernicul Preot Gheorghe Dilirici și preoți care slujesc în cimitirele din Bucureşti.
O săptămână de proteste anti-Trump Activiștii pentru drepturi civice au mărșăluit la Washington
CITEȘTE ȘI...
O săptămână de proteste anti-Trump | Activiștii pentru drepturi civice au mărșăluit la Washington
La finalul slujbei de pomenire, la mormântul poetului Mihai Eminescu va fi depusă o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucureștilor.
An de an, mii de români trec în data de 15 ianuarie pe la mormântul lui Mihai Eminescu pentru a aprinde o lumânare şi pentru a depune o floare sau doar pentru a şopti o scurtă rugăciune în memoria marelui poet.
eminescu
Data de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă ziua în care s-a născut ”Luceafărul poeziei romăneşti”.
Mihai Eminovici s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, fiind al şaptelea copil al caminarului Gheorghe Eminovici și al Ralucăi. Copiii familiei Eminovici sunt numerosi : Serban, Nicolae, Gheorge, Ruxandra, Ilie, Maria, Mihail, Aglaia, Harieta, Matei, Vasile. Trei dintre copii – Ruxandra, Maria si Vasile – mor la varste fragede, iar ceilalti, cu exceptia lui Matei, mor tineri si , in cateva cazuri, alienati mintal.
Citește și: Mihai Eminescu și Veronica Micle: iubire dincolo de mormânt
Mihai Eminescu debutează la data de 12.01.1866, cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, apărută în broşura „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnagiaşti”. Adevăratul său debut literar are loc când revista Familia îi publică poezia „De-aş avea”, semnată Mihai Eminescu. Poezia este însoţită de nota lui Iosif Vulcan, „naşul” literar al poetului”. Se întâmpla în anul 1866, conform www.mihaieminescu.eu.
La data de 15.06.1889, Mihai Eminescu se stinge din viaţă.
Știai că…?
Astăzi, când se împlinesc 167 de la nașterea celui mai mare poet al românilor, îți dezvăluim câteva lucruri mai puțin știute din viața lui:
Îi plăcea să joace fotbal. Teodor V. Ștefanelli, istoric, prozator, traducător, dramaturg și memorialist, coleg de liceu, pentru o vreme, cu Eminescu, a lăsat scris, în “Amintiri despre Eminescu”, cum marele poet se alătura adesea studenților care băteau mingea, în orele libere, pe maidanul de lângă strada Ciucur Mare, din Cernăuți.
Nu-i plăcea deloc matematica și, prin urmare, era slab la această materie. Academicianul George Călinescu, critic și istoric literar, l-a citat pe Eminescu în lucrarea “Viața lui Mihai Eminescu”: “Deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului”.
În copilărie, obișnuia să-și sperie tatăl prinzând șerpi și aducându-i în apropierea casei părintești. Se pare că figura pe care o făcea părintele său la vederea reptilelor îl amuza teribil.
Când Ioan Slavici i-a oferit un loc de muncă la ziarul Timpul, i-an cerut bani pentru drumul de la Iași (unde se afla atunci) la București. “N-am cu ce veni. Asta m-a făcut să-mi țin gura până acuma. 100 de franci am pe lună. Din ce dracu’ să plec?”, i-ar fi scris poetul.
Există doar patru fotografii despre care se știe cu siguranță că îl reprezintă pe Mihai Eminescu.
Când a scris “Pe lângă plopii fără soț” era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui Ion Luca Caragiale. Fata locuia pe o stradă încadrată de plopi. Poetul ar fi numărat copacii și a constatat că sunt fără soț…
Se pare că dragostea pentru poezie a rămas la fel de puternică până în ultimele sale clipe, Eminescu scriind chiar și în sanatoriu. După moarte, în buzunarul hainei sale au fost găsite două poezii.
Asteroidul 9495, descoperit în 1971, a fost redenumit, în anul 2000, asteroidul Mihai Eminescu. Marele poet nu e însă singura personalitate din România care și-a împrumutat numele unui corp ceresc. Există, de asemenea, un crater de pe Lună ce se numește Spiru Haret și unul pe Venus numit Elena Văcărescu, și doi asteroizi pe care-i “cheamă” George Enescu și Constantin Brâncuși.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu