Memoria defineşte dimensiunea temporală a organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut, prezent, viitor. Memoria nu se manifestă numai în anumite momente ale vieţii, ci se manifestă în permanenţă în întreaga noastră viaţă psihică.
Memoria dă continuitate vieţii noastre sufleteşti. Lucrurile pe care le percepem au pentru noi un înţeles şi ne putem servi de ele, pentru ca experienţa anterioară, actualizată de memorie să ne ajute la aceasta. Datorită memoriei,experienţa individului se lărgeşte şi se îmbogăţeşte necontenit.
Graţie memoriei, fiinţa noastră psihică, eul, dobândeşte continuitatea identităţii în timp.
Funcţia memoriei devine o condiţie bazală indispensabilă a existenţei şi adaptării optime, a unităţii temporale a personalităţii noastre. Ea se datorează plasticităţii creierului (proprietatea de a-şi modifica starea internă sub influenţa stimulilor externi) şi capacităţii lui de înregistrare, păstrare şi reactualizare a „urmelor” acestor stimuli.
Memoria şi învăţarea sunt două noţiuni destul de greu de delimitat. În general, memorarea, ca funcţie de bază a psihicului, face posibilă fixarea, conservarea, recunoaşterea şi reproducerea informaţiilor şi a trăirilor, în timp ce învăţarea poate fi definită ca fiind activitatea care duce la achiziţii individuale relativ stabile în sfera comportamentală.
Învăţarea se caracterizează prin:
activitate care duce la fixarea cunoştinţelor în memorie;
o activitate complexă, care implică un efort de înţelegere, de sistematizare şi organizare a cunoştinţelor, exerciţii de utilizarea acestora în practică;
acoperă o arie mai largă de fenomene decât simpla memorare: elevul prin rezolvarea unor probleme la matematică îşi perfecţionează priceperea de a rezolva probleme şi de a-şi utiliza cunoştinţele matematice în mod independent şi original;
se aplică oricărei forme de activitate - inclusiv cea motorie: spunem că un copil învaţă să meargă, un om învaţă să înoate;
presupune întodeauna reflectarea experienţei anterioare; în fixarea şi utilizarea celor reţinute sunt implicate o arie mai largă de fenomene psihice mobilizate şi o integrare mai intimă şi variată în comportamentul individului: spunem despre cineva care învaţă o limbă străină că a memorat o serie de cuvinte noi, dar nu spunem că a ,,memorat’’ să vorbească, să se exprime în aceea limbă străină.
Alimentaţia corectă şi echilibrată revigorează memoria, păstrează mintea tânără!
Este necesară conştientizarea legăturii dintre învăţare, comportament, sănătate mintală şi nutriţie, deoarece potenţialul maxim de sănătate mintală se atinge numai prin intermediul unui regim igieno-dietetic optim.
Alimentaţia necorespunzătoare şi expunerea îndelungată la poluare şi stres pot duce la tulburări de atenţie, memorie deficitară, dificultăţi de concentrare şi de învăţare.
«Creierul funcţionează armonios numai printr-un aport echilibrat de substanţe biologic active, precum glucoză, acizi graşi nesaturaţi, fosfolipide, vitamine şi minerale» (Patrick Holford, 2010).
Substanţele esenţiale pentru creier sunt cele care - menţin buna dispoziţie şi stabilitatea emoţională
Glucoza - important nutrient pentru creier şi sistemul nervos
Creierul uman consumă mai multă glucoză decât oricare alt organ, motiv pentru care este considerată combustibilul cel mai util pentru funcţionarea optimă a acestuia. Orice dezechilibru în cantitatea de glucoză furnizată creierului poate declanşa stare de oboseală, iritabilitate, ameţeală, insomnie, transpiraţie excesivă (mai ales în timpul nopţii), concentrare scăzută şi amnezie, depresie şi crize de furie, tulburări digestive şi de vedere.
Alimentele, cu un conţinut ridicat de fibre şi proteine care, în mod natural, au o încărcătură glicemică mai scăzută, asigură un echilibru al glucozei din sânge printr-un proces de încetinire a trecerii carbohidraţilor în circuitul sanguin.
Carbohidraţii complecşi (din cerealele integrale, legumele, fasolea boabe, lintea ) sau carbohidraţii mai simpli (fructele) eliberează prin digestie energia necesară organismului, în mod constant şi gradual, într-un timp mai îndelungat.
Grăsimile esenţiale Omega - promovează o sănătate optimă şi contribuie la întinerirea creierului.
Cercetări ştiinţifice recente susţin că factorul omega-3 constituie o dietă revoluţionară pentru sănătatea creierului şi armă eficientă împotriva stărilor depresive, deoarece deficitul de acizi graşi omega-3 poate afecta compoziţia generală a creierului.
Prof. Dr. Michael Crawford, specialist în nutriţia creierului, director „Institute of Brain Chemistry and Human Nutrition”, London Metropolitan University - Anglia, a subliniat că, în decursul timpului, evoluţia creierului uman este strâns legată de prezenţa în hrană a acidului gras nesaturat Omega-3, component absolut necesar dietei pentru impulsionarea dezvoltării celulelor nervoase.
În vreme ce sistemul osos şi cel muscular sunt bogate în proteine şi minerale, componenta structurală majoră a creierului şi a celulelor sale sunt lipidele esenţiale (acizi graşi esenţiali -Omega-3: alfa linolenic şi EPA-acid eicosapentanoic, DHA-acid docosahexanoic şi Omega-6: acid linoleic). Aceşti acizi graşi se găsesc din abundenţă în creier în proporţie de cca 60% şi fac parte integrantă din membranele celulare şi membranele neuronale.
EPA şi DHA refac structura normală a membranelor celulare (dublu strat lipoproteic), restabilesc mobilitatea şi funcţionalitatea receptorilor de membrană şi a canalelor ionice. Activi din punct de vedere metabolic, aceşti acizi graşi sunt transformaţi în eicosanoizi - molecule semnalizatoare puternice pentru sistemul imun, dintre care unele cu efecte antiinflamatorii şi cu rol crucial pentru dezvoltarea creierului şi transmiterea eficientă a impulsurilor nervoase.
Acizii graşi esenţiali conduc la revigorarea activităţii creierului cu tendinţă de îmbătrânire, o descoperire impresionantă, deoarece înaintarea în vârstă creează dificultăţi nu numai în ceea ce priveşte memoria, dar şi rapiditatea şi exactitatea gândirii, a abilităţilor cognitive (Psiholog David Benton, Anglia).
Cea mai bună dietă din punct de vedere al conţinutului în grăsimi omega-3 este cea bazată pe peşte, legume, ulei din seminţe de in şi cânepă, seminţe de dovleac şi nuci. De asemenea, păstrarea constantă a cantităţii optime de DHA şi EPA este recomandată mai ales femeilor însărcinate sau care alăptează, întrucât aceste grăsimi vitale pentru creier - omega-3, s-au dovedit a fi extrem de importante în dezvoltarea fătului şi a sugarilor.
Omega-6, un alt acid gras necesar creierului se găseşte în uleiurile din seminţe presate la rece de cânepă, dovleac, floarea soarelui, porumb, susan.
De ce are creierul nevoie de Omega-3 şi Omega-6?
sunt o cale către echilibru, modulează funcţiile fiziologice de bază, acizii graşi omega-3 şi omega-6 menţin creierul activ mai mult timp;
puterile protectoare ale acestor acizi se extind asupra protecţiei împotiva unor boli distructive ale creierului (boala Alzheimer), afecţiunilor care apar în urma unui atac cerebral sau a altor probleme vasculare când are loc o stopare temporară a furnizării de oxigen către creier;
benefici în terapia profilactică la persoane cu hipertensiune sau cu alţi factori de risc asociaţi cu accidentul vascular cerebral;
au un rol vital la nivelul creierului pentru funcţionarea lui normală, pentru a susţine dispoziţia (starea generală a copilului care învaţă), previne sau atenuează tulburările psihice
Acizii graşi esenţiali - linolenic (Omega-3) şi linoleic (Omega-6) sunt obţinuţi exclusiv prin aport alimentar (organismul nu-i fabrică), iar într-un regim alimentar ideal între aceste două tipuri de acizi graşi există un echilibru optim (raport de 4:1). Pentru menţinerea echilibrului care trebuie să existe între aceste grăsimi esenţiale, ar fi ca raportul corect dintre omega-3 şi omega-6 să fie de 1 la 1. Totuşi, în alimentaţia umană sunt frecvente dietele dezechilibrate şi, în zilele noastre, raportul este mai degrabă de 1 la 20 sau chiar 1 la 30 cu tendinţa de deficienţă mai mare în omega-3. Aceste dezechilibre duc la apariţia unor tulburări funcţionale neuropsihice, cardiovasculare, ale imunităţii.
Uleiul de peşte şi uleiurile vegetale din seminţe presate la rece introduse în mod raţional în dietă pot restabili raportul acizilor graşi şi, în consecinţă, optimizarea funcţiilor organismului.
Fosfolipidele - lipide complexe necesare memoriei
Cele 3 tipuri principale de fosfolipide - fosfatidil colina, fosfatidil serina şi fosfatidil dimetil aminoetanol (DMAE) - îmbunătăţesc receptivitatea creierului prin menţinerea în formă a receptorilor neuronilor şi ajută la furnizarea nutrimentelor implicate în procesul cheie denumit metilare, adică modul prin care organismul şi creierul păstrează în echilibru mii de substanţe esenţiale, cum ar fi neurotrasmiţătorii.
Fosfolipidele îmbunătăţesc dispoziţia, mintea şi performanţele intelectuale, protejează împotriva declinului memoriei ce apare odată cu vârsta sau împotriva bolii Alzheimer.
Deşi organismul uman poate produce fosfolipide se recomandă şi o cantitate suplimentară prin dieta zilnică. Cea mai bogată sursă de fosfolipide într-o dietă normală o reprezintă colina, aflată din abundenţă în gălbenuşul de ou, organe (ficat, inimă etc.), boabe de soia, arahide şi alte fructe oleaginoase, iar DMAE în sardine şi alţi peşti. Lecitina este o altă sursă de fosfolipide, practic “un medicament minunat în deteriorarea cognitivă, rolul ei în menţinerea memoriei fiind semnificativ” (în Brain Longevity, subliniat de Dr.Dharma Singh Khalsa).
Aminoacizii - prieteni buni ai creierului
Aminoacizii, “cărămizile” proteinelor, îmbunătăţesc comunicarea creierului, modul în care acesta răspunde la semnalele primite. “Cuvintele” pe care creierul le foloseşte pentru a transmite mesaje de la o celulă la alta sunt neurotransmităţorii, iar “literele” din care sunt constituite cuvintele sunt aminoacizii.
Există tipuri diferite de neurotansmiţători în organism şi creier (adrenalina, noradrenalina, dopamina, GABA, serotonina, acetilcolina, triptaminele). Aceştia sunt produşi direct din aminoacizii esenţiali care ajung în organism prin alimente. De exemplu, serotonina, care ajută la ameliorarea stărilor sufleteşti, se formează din aminoacidul triptofan; ca urmare, consumul alimentelor cu conţinut ridicat de triptofan (carnea de curcan) ne poate îmbunătăţi starea de dispoziţie.
Deficienţa aminoacizilor poate da naştere la depresie, apatie şi lipsa motivaţiei, la imposibilitatea de relaxare a organismului, o memorie şi putere de concentrare scăzute. De exemplu, în condiţii de stres tirozina îmbunătăţeşte performanţele intelectuale şi fizice mai bine decât cafeaua; acidul gamma aminobutiric (GABA) este foarte eficient în cazul stărilor de anxietate.
Glutamina - un aminoacid important şi unul dintre cei mai abundenţi din organism, cu toate că nu face parte din cei 8 aminoacizi esenţiali, totuşi este un aminoacid condiţionat esenţial, deoarece are un rol deosebit în perioadele de stres şi efort fizic prelungit. Este folosit intens în organism pentru a susţine funcţiile intestinului subţire, a produce glutationul (antioxidant puternic), a îmbunătăţi activitatea sistemului imunitar şi, cel mai important lucru, are o influenţă benefică asupra creierului.
Piroglutamatul - rudă a glutaminei, prezent în creier şi lichidul cefalorahidian, ajută la menţinerea şi îmbunătăţirea memoriei şi a vigilenţei mintale. Se găseşte în multe alimente cum ar fi peştele, produsele lactate, fructele şi legumele, iar dacă regimul de suplimente include glutamina, organismul poate să şi-l producă el însuşi, contribuind, în felul acesta, la îmbunătăţirea memoriei, a concentrării, a învăţatului şi a vitezei reflexelor.
Calitatea proteinelor, dată de raportul aminoacizilor pe care-i conţin, este importantă pentru organism şi creier. Cu cât echilibrul aminoacizilor este mai bun, cu atât proteina poate fi mai bine folosită. Consumarea alimentelor bogate în proteine asigură, pe de o parte, cei 8 aminoacizii esenţiali, “indispensabili” şi, pe de altă parte, suplimentarea cu aminoacizi - calea cea mai bună de obţinere a cantităţii optime necesară organismului.
Vitaminele şi mineralele - nutrimente benefice pentru creier, denumite şi nutrimente “inteligente”
Acestea au un rol deosebit în activitatea optimă a SNC deoarece ajută la transformarea glucozei în energie, a aminoacizilor în neurotransmiţători, a grăsimilor esenţiale simple în grăsimi mai complexe, precum GLA sau DHA şi prostaglandine, iar serina şi colina în fosfolipide. De asemenea, acestea ajută la construcţia şi reconstrucţia structurii creierului şi a sistemului nervos şi susţin funcţionarea lor optimă, armonioasă.
Cercetătorii nutriţionişti au ajuns la concluzia că adulţii şi copiii gândesc mai repede şi se pot concentra pe termen mai lung atunci când primesc o cantitate optimă de minerale şi vitamine.
Vitaminele grupului B - sunt vitale pentru sănătatea mintală, iar deficienţa oricăreia dintre ele poate afecta rapid abilităţile mintale.
Vitamina B1 (tiamina) facilitează transformarea glucozei în energie şi când este deficitară apar simptome de oboseală fizică şi mintală, o atenţie şi putere de concentrare scăzute, funcţie cognitivă redusă la tineri (David Benton, expert în nutriţie şi IQ).
Vitamina B3 (niacina), sudiată iniţial ca tratament al schizofreniei, în cantităţi suficiente previne apariţia depresiei şi a unor psihoze, micşorează mult riscul de apariţie al demenţei şi al declinului cognitiv determinat de înaintarea în vârstă.
Vitamina B5 (acidul pantotenic), considerată un potenţial stimulator de memoriei, are rol în producerea hormonilor de stres, a acetilcolinei - neurotransmiţător de stimulare al memoriei.
Vitaminele B6, B12 şi acidul folic, împreună cu niacina deţin controlul în organism asupra procesului de metilare, esenţial în formarea majorităţii neurotransmiţătorilor, iar dereglări ale acestui proces stau la originea multor probleme de sănătatea mintală.
Vitamina B6 ajută organismul în condiţii de stres şi stări de iritabilitate, iar un nivel scăzut al acesteia, înseamnă o cantitate redusă de serotonină, lucru care poate duce la apariţia depresiei, a stărilor de irascibilitate.
Acidul folic este folositor în probleme de memorie, anxietate, depresie.
Vitamina B12 benefică pentru sănătatea sistemului nervos, nivelul ei scăzut ducând la performanţe mintale reduse chiar şi la adolescenţi.
În perioada sarcinii este necesar un consum suficient de vitamine B6, B12 şi acid folic pentru o dezvoltare generală bună a fătului; copiii născuţi din mame cu deficienţe de acid folic prezintă întârzieri în dezvoltarea intelectului.
Vitamina C, antioxidant benefic în caz de infecţii, are un rol important şi pentru creier, deoarece ajută la echilibrarea neurotransmiţătorilor, iar un deficit al vitaminei C poate induce apariţia unor stări depresive sau psihoze.
Calciul şi magneziul, considerate tranchilizante naturale, ajută la relaxarea celulelor nervoase şi musculare, în timp ce lipsa sau deficienţa lor pot da o stare de nervozitate, iritabilitate şi agresivitate.
Manganul, administrat corect şi cu precauţie, contribuie la funcţionarea normală a creierului, în timp ce o cantitate prea mare sau prea mică conduce la psihoze, afecţiuni nervoase similare bolii Parkinson, schizofrenie şi alte probleme psihice.
Zincul, nutriment esenţial pentru sănătatea mintală (prezent în nuci, seminţe, germeni de cereale, carne, peşte, stridii) luat în cantităţi optime îmbunătăţeşte memoria prin acurateţe, rapiditate de memorare, creşterea atenţiei. Administrarea de suplimente cu Zn asigură necesarul de zinc deoarece nu se poate obţine numai prin dietă, dar există şi o serie de situaţii precum stres, unele infecţii, sindrom premenstrual, alte dezechilibre hormonale, folosirea contraceptivelor, exces de alcool, tulburări ale glicemiei, etc. când este solicitată creşterea cantităţii de zinc din organism.
Cum se protejează creierul?
Creierul şi sistemul nervos conţin grăsimi esenţiale, proteine şi fosfolipide care pot fi afectate de acţiunea nocivă a oxidanţilor sau radicalilor liberi, a alcoolui, fumatului, diferiţilor poluanţi, a stresului - duşmani de temut ai sănătăţii, în general şi ai sistemului nervos central, în special.
Pentru sănătatea mintală trebuie luat în calcul calitatea hranei, a mediului înconjurător şi a modului de viaţă.
Deoarece creierul, dintre toate ţesuturile, conţine cel mai înalt procent de grăsimi nesaturate (60%), celulele acestuia sunt cele mai vulnerabile la atacul oxidanţilor.
Prin dietă grăsimile esenţiale pot fi înlocuite cu grăsimile hidrogenate alterate din punct de vedere chimic şi private de substanţe nutritive. Organismul uman este nevoit să accepte moleculele de grăsime saturată ca substituent pentru acizii graşi esenţiali Omega. Ele sunt încorporate în matricea celulelor, în mod particular, în celulele creierului şi în globulele albe care manifestă o aviditate mare pentru grăsimi. Odată intrate în structura celulară, aceste molecule de grăsime saturată se oxidează şi eliberează radicali liberi nocivi pentru celulele sănătoase (Dr. Ross Pelton, specialist în domeniul preîntâmpinării îmbătrânirii creierului), motiv pentru care are un rol important tipul de grăsime prezent în alimente.
Afectatea creierului este realizată şi prin fumat şi poluare. Aceşti factori pot determina introducerea în organism a oxidanţilor care distrug grăsimile esenţiale ataşate fosfolipidelor din membranele celulelor nervoase. Fumul de ţigară, pe lângă conţinutul în numeroşi oxidanţi, mai transportă şi metale grele, a căror acumulare graduală induce scăderea cantităţii de zinc din organism, afectând grav funcţiile creierului.
Alcoolul este un mare duşman al creierului, deoarece afectează grav memoria.
Creierul este incapabil să îndepărteze singur acţiunea toxică a alcoolului, iar dacă capacitatea ficatului de detoxifiere este depăşită, ca rezultat are loc întreruperea transmiterii semnalelor nervoase şi înrăutăţirea memoriei. De asemenea, alcoolul poate să contribuie la înlocuirea acidului gras omega-3-DHA (benefic în dezvoltarea creierului) cu un substituient slab DPA (acid docosapentaenoic), la blocarea conversiei grăsimilor în DHA şi a prostaglandinelor şi anihilarea acţiunii vitaminelor.
Stresul este un alt factor care afectează memoria prin producerea unui nivel crescut al hormonului cortizol, care determină atrofierea pronunţată a dendridelor, prelungiri nervoase care asigură conexiunile între celulele creierului (Robert Sapolsky, Univ. Stanford).
Lipsa unui echilibru normal al nivelului de glucoză din sânge (disglicemia) poate determina o reducere a puterii de concentrare şi pierderi de memorie, depresie.
Pesticidele şi erbicidele, substanţe toxice clasificate ca antinutrimente interferă cu capacitatea organismului de a absorbi sau de a folosi nutrimentele esenţiale, provocând un efect dezastruos asupra comportamentului, performanţelor intelectuale şi stabilităţii emoţionale. Refacerea sănătăţii mintale se obţine numai prin îndepărtarea surselor poluante şi necesitatea detoxificării organismului.Prezenţa în organism a metalelor grele, precum plumbul, cadmiul, aluminiul, mercurul etc. se asociază cu tulburări ale performanţelor mintale, incapacitatea de concentrare, lipsă de energie fizică şi mintală, afectarea, în general, a unei bune funcţionări a creierului.
Metalele grele, toxice odată ingerate trebuie să lupte cu mineralele din prima linie de apărare a organismului, denumite antagoniste. Există, de asemenea, unele substanţe cu rol de depistare, neutralizare şi eliminare a acestora. Vitamina C are capacitatea de a depista majoritatea metalelor grele şi de a le escorta apoi în afara organismului; ea este eficientă pentru îndepărtarea plumbului, arsenicului, cadmiului. Zincul împiedică absorbţia plumbului în intestin, calciul previne creşterea rapidă a mineralelor toxice, iar seleniul manifestă un efect protector împotriva arsenicului şi cadmiului.
Antioxidanţii - antidot pentru radicalii liberi - protejează creierul
Fiind foarte reactivi, radicalii liberi specii moleculare sau atomice instabile, participă la inducerea multor procese patologice. Ei sunt responsabili şi de alterarea memoriei şi a procesului de gândire prin afectarea celulelor nervoase şi dereglarea funcţiilor sistemului nervos.
Metoda cea mai bună de protecţie maximă a creierului împotriva declinului memoriei şi a bolii Alzheimer este consumul de alimente cu conţinut ridicat de antioxidaţi (fructe, legume, seminţe, peşte) sau suplimente cu antioxidanţi (în cantităţi suficiente), ca: beta-caroten, Vitamina C, Vitamina E, seleniu, glutation, antocianidine, acid lipoic, Coenzima Q10.
Nutrimentele cheie pentru organism sunt vitamina C, vitaminele complexului B, mai ales vitamina B6, mineralele Calciu şi Magneziu prezente în fructe, legume, seminţe.
Importantă pentru creier este vitamina E, antioxidant liposolubil, care neutralizează acţiunea nocivă a oxidanţilor. Cercetătorii au demonstrat faptul că persoanele în vârstă cu tulburări semnificative de memorie au în sânge o concentraţie diminuată de vitamina E.
Vitamina C, alt antioxidant vital, ajută la „reciclarea” vitaminei E atunci când aceasta vine în contact cu un oxidant, motiv pentru care la persoanele cu vârsta peste 65 ani, cu cât cantitatea asimilată de vitamina C este mai mare, cu atât memoria se îmbunătăţeşte.
S-a mai evidenţiat că suplimentarea cu Coenzima Q poate creşte producţia de energie din creier, protejându-l de neurotoxine (Russel Matthews, Boston).
Memorie revigorată şi stare de dipoziţie îmbunătăţită
Memoria a început să dea semne de oboseală, puterea de concentrare a scăzut, iar mintea nu mai este la fel de ascuţită - trebuie să apelăm cu încredere la remediile naturale !
Poate fi surprinzător, însă remediile naturale pot susţine sănătatea creierului, îmbunătăţi memoria, clarifica mintea, iuţeala de a gândi, de a creşte atenţia şi perioada de concentrare.
Ele sunt un mijloc excelent de păstrare a memoriei în formă alături de un consum optim de vitamine, minerale şi grăsimi esenţiale cu ajutorul cărora organismul poate produce substanţele chimice „cheie” pentru creier şi sistemul nervos.
Efectele privind îmbunătăţirea performanţelor mintale, cu ajutorul suplimentării nutrimentelor „inteligente” sunt mult mai puternice atunci când sunt folosite în combinaţie, puterea lor se amplifică, fiind mult mai benefice pentru activitatea de stimulare şi revigorare a memoriei.
Uleiurile din seminţe nu trebuie să lipsească din alimentaţie, sunt utile pentru buna funcţionare a organismului uman !
Într-o dietă echilibrată nu se renunţă la grăsimi esenţiale nesaturate, prezente din abundenţă, în uleiurile vegetale din seminţe extrase prin presare la rece !
Secretul unei alimentaţii sănătoase îl reprezintă înlocuirea lipidelor “rele”- saturate, de origine animală, cu lipidele “bune”, extrase din plante. Mai exact, trebuie redus pe cât posibil consumul de unt, brânzeturi şi carne grasă, produse de patiserie sau prăjeli în grăsimi animale şi înlocuite cu legume, fructe, peşte, carne de pui şi uleiuri vegetale cu conţinut ridicat de acizi graşi polinesaturaţi, esenţiali benefici pentru susţinerea sănătăţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu